Prima pagina | Despre Mine | Album Foto | Pagina de contact | Site-uri  Preferate | Fizica | Astronomie | Droguri Legale | LSD | Downloads | Anti-RomTelecom | Poetry
Aici puteti gasi niste chestii interesante cu care puteti lua lejer 10 la referate :) Succes



  1. CEASUL TATALUI LUI COSTI

    Este un ceas mecanic de mana care nu trebuie intors , pentru ca are un mecanism cu clichet care transforma orice miscare dezordonata a mainii intr-una organizata , acumuland energia in arc . Desigur , nu este o masina de perpetuum mobile , dar daca iti imaginezi un astfel de dispozitiv care sa functioneze la nivel molecular , organizand agitatia termica , transformand miscarea dezordonata a moleculelor intr-una ordonata , intr-un flux , devine un perpetuum mobile de speta a doua (PMM2)



  2. DEMONUL LUI MAXWELL

    Este un astfel de dispozitiv inteligent care stie sa separe molecule dupa viteza , organizand astfel energia si creand diferente de temperatura , macroscopice in sistem . Singura reactie teoretica care incearca sa contrazica existenta reala a acestui dispozitiv este...



  3. PRINCIPIUL LUI HEISEMBERG

    Care spune ca un astfel de dispozitiv nu stie sa discearna suficient de bine vitezele moleculelor , deci nu poate separa caldul de rece . De fapt , acest principiu limiteaza cantitatea de energie ce se poate scoate dintr-o pila de perpetuum mobile de speta a doua (PMM2) care are un volum limitat . Inteligenta adaugata unui sistem poate separa fara efort caldul de rece dar numai pana la limitele date de Heisemberg .



  4. PILA LUI KARPEN

    In practica , o PMM2 genereaza energii cam de 1000 de ori mai mici decat verisoarele lor academice , in care electrozii se consuma . O pila , generand la iesire energie electrica , se va raci si va iesi din regimul de functionare . iata de ce sunt doua baterii in pila lui Karpen ; in timp ce una da curent , cealalta se incalzeste la loc de la temperatura camerei . Este obligatoriu ca becul sau motorasul alimentat sa stea in camera cu pilele , pentru a le restitui la loc energia termica necesara regimului de functionare . Pila Karpen este o pila de ...



  5. SUPRATENSIUNE

    In care doi electrozi inerti chimic se comporta diferit electrochimc , din cauza asimetriei suprafetelor (lucios-poros ; mare-mic) ; electrozii bagati in apa se electrizeaza pur si simplu , dar in cantitati diferite . Ordinul de marime al supratensiunilor este de 0.1V (100 mV) ; alaturi de supratensiuni , pot fi folosite in PMM2 supracalduri .



  6. CE A SPUS NENITESCU (in "Energia de activare")

    Existenta unei supratensiuni la suprafata unui electrod inseamna ca procesul chimic al acelui electrod necesita o energie mai mare decat acea calculata termodinamic . Faptul acesta se explica cateodata si astfel : unul din procesele de la electrod nu este instantaneu , ca procesele de la electrozii fara tensiune , ci este lent . Procesele lente necesita o energie mai mare decat procesele rapide . Din faptul ca viteza de reactie creste odata cu temperatura si cum , pe de alta parte , energia cinetica a moleculelor creste de asemenea cu temperatura , este natural sa se atribuie activarea unei cresteri a energiei cinetice a moleculelor . Este plauzibil ca vor reactiona numai moleculele care poseda o energie cinetica mai mare decat un anumit prag E (Aceasta energie este determinata de viteza relativa a celor doua molecule ).
    Este plauzibil ca , de fapt , in orice reactie chimica o molecula discerne , precum Demonul lui Maxwell , intre alte molecule de viteza mare si de viteza mica ; este plauzibil ca katodul tubului electronic va emite numai electroni de viteza mare , racindu-se ; ca e;ectronul pilei Karpen va extrage din solutie numai electroni de la o anumita temperatura personala in sus . Cu alte cuvinte , toate aceste obiecte constituie Demoni ai lui Maxwell , ei stiid sa discearna intre viteza moleculelor . De fapt , orice reactie electrochimica incepe cu un stadiu de tip PMM2 , energia astfel obtinuta prin efectul de perpetuum mobile fiind apoi consumata la anrtenarea reactiei academice . Cum poti mentine o reactie in stadiul ei de initiere ? Iata , de pilda , faci o pila electrica obisnuita , punand insa electrozi din materiale foarte inerte chimic ( aur , platina , grafit etc.) , ceea ce Karpen a si facut .



  7. RANDAMENTUL

    Se masoara in Wati pe metru cub . Ce se va intampla dupa terminarea petrolului , gazelor , gunoaielor etc. ? ... va incepe batalia pentru spatiu .
    Intrebare : Cu acei metri cubi la dispozitie , la suprafata planetei , ce este mai rentabil , sa pui copaci care dau lemn care da carbune care da petrol , sau PMM2 ?
    Raspuns : sigur ca copaci , deocamdata . Spatiul pentru PMM2 trebuie gasit in alta parte , mai sus sau mai jos de nivelul copacilor ...



  8. SUPRACALDURA

    Este normal sa cauti cea mai simpla PMM2 . Pista care duce catre ea este tot volumul lui Nenitescu , unde , la sfarsit , alaturi de supratensiuni , apare mentionat cuvantul supracalduri . Apa nu ingheata neaparat la 0oC , ci daca e pura , ingheata la mai putin . Se poate pune o oala cu apa la fiert ; broboanele de abur pur vor aparea la suprafata de jos a oalei , adica pe fund . Daca se pune o moneda de 100 de lei pe oala , boboanele vor aparea mai intai la suprafata monedei lucioase , abia mai apoi la suprafata de fund a oalei , poroasa . Este normal , caci aici se aplica Primul Principiu al Teoriei Masinilor de Perpetuum Mobinle de Speta a Doua , care spune ca exista asimetrie !



  9. REZITENTA DE SCURGERE

    In montajele electronice cu tuburi exista niste rezistente de 500k-1M care se pun intre katod si grila de comanda . In lipsa acestora , fara alte interventii , grila se electrizeaza si gripeaza tubul dupa cateva secunde . Asadar , pe langa circuitul principal katod-anod , functioneaza cu curenti mici acest circuit katod-grila-rezitenta de scurgere - si inapoi . Care este bateria acestui circuit ? Este perechea de electrozi katod-grila , unul cald - altul rece , unul poros - altul lucios , pentru ca katodul este acoperit de o substanta poroasa care emite mai usor electroni , avand o tensiune de extractie mai mica decat a grilei . Chiar adusi la aceeasi temperatura , cei doi electrozi se comporta diferit , unul emitand mai usor electroni in timp , polarizandu-se diferit si creand astfel o PMM2 . De fapt , PMM2 sunt mult mai dese decat pare , in jurul nostru , dar curentul dat de ele pe metru cub este foartre mic si nespectaculos , lucru care le asigura anonimatul .
    Revenind la Pila Karpen , supratensiunile in solutie sunt asemenea tensiunilor de extracie din electrozii tuburilor electronice in vid . Din acest punct de vedere , o PMM2 este o dioda (cu vid , lichida , solidstate) care isi redreseaza propriul zgomot de fond . Si este considerata rebut la fabricile de diode , pentru ca are zgomot de fond prea mare ....



  10. FILTRUL DE VITEZE

    Aceasta redenumire a demonului lui Maxwell permite o analiza mai adanca a fenomenului . Termenul de viteza are doua acceptiuni , cel de viteza scalara , unde apare contributia lui Maxwell si impartirea lui a moleculelor in calde si reci , si acceptiunea vectoriala , unde conteaza si directiile de propagare a moleculelor . Intrebare asociata : daca un filtru separa moleculele care toate au aceeasi viteza scalara , dar directii diferite , astfel ca va selecta numai cele cu o anumita directie producand fluxuri , poate fi considerata o PMM2 ? Raspunsul este da , iata si de ce :



  11. PICATURA ELECTRIZATA

    Este binecunoscut ca electricitatea se scurge prin varfuri . Asadar o sfera care are un tugui , electrizata fiind , va pierde electricitate prin varful tuguiului , gratie faptului ca in varf fortele electrice de respingere actioneaza paralel , conjugat , ajutand electronii sa iasa , in tim ce pe alta portiune a sferei fortele electrice se vor incontra la un nivel planar . Un astfel de vant electric poate produce printr-o metoda sau alta o incalzire a ceva , deci separarea temperaturilor , deci fara dubii putem intelege filtrul de viteze ca pe un separator al vitezelor vectoriale si o piesa a PMM2 . Intr-o incinta in care , in loc de vid este un gaz electronic , si contine o astfel de picatura metalica , va apare un curent electrin in varful picaturii . Nu exista motive ca acest curent electric sa se opreasca vre-odata , caci electronii emisi vor fi reasorbiti de catre portiunea bombata a picaturii .



  12. PRASTIA CU ELECTRONI

    Are un catod si un anod gaurit , prezentand deci o asimetie spatiala , si inscriidu-se astfel intre aplicatiile teoriei PMM2 , caci grupui Lie asociat nu este 03 , ca al punctului . Un electron accelerat intre placi poate nimeri gaurica si pleca definitiv in spatiul cosmic , nemaiintorcandu-se niciodata . Pe Pamant ce a ramas ? A ramas o prastie mai usoara si mai putin electrizata . Suntem indreptatiti sa afirmam ca s-a consumat definitiv masa si tot definitiv s-a produs sarcina electrica . Nu vreau sa fiu alarmist , dar daca explodeaza o bomba atomica si masa devine energie , este inca bine . Daca explodeaza un electron , insa , ne-am ars , caci el degaja de 1011 ori mai multa energie daca se distruge sarcina . Nu este clar inca de unde provine energia mecania a electronului care a parasit definitiv campul . Circuitul electric nu s-a inchis deloc , si reiese ca sarcina elementara nu este deloc elementara ... Insa inconstanta sarcinii ar fi legata aici de viteza , nu de o indivizibilitate . Sarcina s-ar transforma aici direct , printr-o relatie intima , asemenea celei cu v/c in energia mecanica . O alta ipoteza ar fi ca electronul a suferit o schimbare profunda in destinul lui , de unde era legat intr-un sistem de orbite eliptice , in urma improscarii lui este acum un electron hiperbolic , adica oricine din afara ar putea pune pariu ca el s-a ciocnit de Pamant si nu ca a izvorat de acolo . Aceasta se potriveste cu frantura de fraza aruncata la Pro-TV , in care se spune despre Karpen ca ar fi afirmat existenta unor tipuri diferite de electroni . La tranzitia de destin al unui electron , ar trebui sa se mai intample ceva , in urma unui fel de rezonanta la gaurica , fenomen prin care gaurica se raceste , caci altfel sarcina elementara nu mai este elementara . Aceasta varianta este in acord cu teoria PMM2 si nu ataca elementaritatea sarcinii electrice .



  13. EXPLOZIA ELECTRONULUI DIN SIBERIA

    Este cunoscut faptul ca un electron are timp de viata limitat . Fiin o particula elementara , el moare altfel decat descompunandu-se in altele mai mici . Atunci , sarcina lui electrica se tranforma in energie . Oamenii de stiinta ar trebui sa se ocupe cu cautarea celui mai batran electron de pe planeta si de expulzarea lui in afara sistemului Solar , eventual folosind dispozitivul mai sus descris . De asemenea ei ar trebui sa fie atenti cand capteaza si decelereaza electroni veniti de pe alte planete , caci ei poti fi cai troieni de care au scapat altii sa nu explodeze la ei . Ultimul electron a explodat cu noroc in Siberia , dar daca urmatorul explodeaza in Europa ???



  14. REZITENTA DE SCURGERE (2)

    In tuburile electronice (lampi) sunt catozi , grile si anozi . Astfel de tuburi se folosesc frecvent , de pilda la calculatoare . Un electron accelerat in circuitul catod-anod poate parasi acest circuit , depunandu-se pe grila . Aceasta pentru ca electronul "vede" gaurle grilei mai mari din punct de vedere electric decat din punct de vedere mecanic . El se duce catre anod , iar pe drum , tzeapa , da cu capul de grila mecanica . Electronul traieste in doua universuri paralele , precum o corabie care are panza si chila . Desi vantul duce corabia catre un orizont liber , chila se poate lovi de vre-o stanca . Corabia se scufunda , parasind circuitul vantului , iar electronul paraseste campul , altfel conservativ , anod-catod . Traind simultan in doua lumi diferite , electronii au o viteza mecanica si una electrica , la fel si o temperatura mecanica si una electrica . Similar , moleculele de vapori din oala cu fierbere perpetua au o temperatura lichida si una gazoasa (vorbim de moleculele de la jonctiunea apa-abur) . Din nefericire ,termodinamica nu discerne intre aceste doua tipuri de temperaturi , lucru care ii interzice sa prevada existenta masinilor de Perpetuum Mobile .



  15. PICATURA METALICA ELECTRIZATA

    Intr-o incinta plina numai cu gaz electronic se afla o picatura metalica . Unii dintre electroni se lichefiaza la suprafata picaturii . Acum , normal , la echlibru , unii electroni se depun iar altii se evaporeaza . Sa presupunem ca varful picaturii este orientat , pentru a face o alegere , inspre vest . Se poate constata ca in partea de vest a picaturii temperatura de extractie este mai scazuta decat in alte parti ; in plus acolo se extrag electroni cu directia vest , formand ceea ce se numeste curent electric . Aceasta zona a picaturii are cel mai greu cuvant de spus asupra echilibrului general (avand tenstiunea de extractie cea mai scazuta) . Acesta va deplasa echilibrul general catre niste parametri la care gazul electronic prefera sa se lichefieze la restul de siprafata a picaturii , electrizand la loc picatura si inchizand circuitul electric .



  16. SAMRA CU CAPETELE DEZIZOLATE

    Intr-o incinta cu gaz electronic rar , se introduce o sarma cu capetele dezizolate in masuri diferite , unul mai lung si unul mai scurt . Electronii vor lichefia la suprafata sarmei , cautand un echilibru general . Din cauza diferentei de suprafata la cele doua capete , la inceput va apare o diferenta de potential care va produce un curent electric . Sa prsupunem ca folosim acest curent in alta parte , unde incalzeste o rezistenta . Concluzie : gazul din incinta , dupa ce s-a ajuns la echilibru , este mai rece . Dupa cateva secunde , sistemul isi regaseste un echilibru . Acum , luam caldura de la rezistenta si o reinjectam in sistem , care , normal , va trebui sa-si gaseasca o noua stare de echilibru . Normal ca capatul mai lung al sarmei va reactiona primul , el , datorita suprafetei mari , avand o disponibilitate mai mare de a reactiona la dezechilibre . Se produce deci un nou curent electric s.a.m.d.
    Corolar:
    Intr-o pila Karpen este suficient sa bagi doi electrozi identici ca material , adar direfiti ca marime



  17. DE CE ARE PIANUL 12 CLAPE

    Si nu 15 sau 23 ? Pianul are 12 clape din mai multe motive : intai , logaritm in baza 2 din 3 = log2(3) este foarte aproape de 19/12. Atunci, daca scadem 12 din 19, obtinem 7, adica cvinta <3:2> se gaseste la clapa a 7-a . Dar si daca ne uitam la calculatoare, vedem ca 1k = 1024 . Atunci 125 = 128 adica 53 = 27 . Atunci log2(5) = 7/3 = 28/12 si daca luam 28 modulo 12 , obtinem terta , adica -5:4- care se gaseste la clapa 28 mod 12 = a patra (am luat modulo ca altfel dadeam de octava mai sus = 16 clape, pentru intervalul -5:2- ) . Aceste doua motive imbinate dau si celelalte sunete pe pian . Am probat toate pianele - pana la 53 de clape, acela e urmatorul care ar aproxima mai bine principiul 1k = 1024. Dar acela are prea multe clape pe octava . Adica asta voiam sa spun , pianul are 12 clape din aceleasi motive din care 1K (un ka) are 1024 de unitati :)

  1. TERMODINAMICA

    Este o stiinta moarta, de care nu se mai ocupa nimeni de cateva zeci de ani. Ea exista in manualele de scoala si cam atat, asemeni limbii latine. Nu exclus ca moartea ei sa fie legata de aparitia laserului, in care se stie, apar temperaturi mai mici decat zero absolut (in laseri exista o foarte puternica ordonare a fotonilor ; fizicienii s-au mutat de la sectia de termodinamica la cea de laseri). Calculul locomotivelor se poate face si azi, bineinteles, dupa regulile ei. Ca locomotivele nu sunt masini de perpetuum mobile, aici este de acord si teoria PPM2. Se vede bine ca termodinamica studiaza pistoane cu doua suprafeþe lucioase, simetrice, iar astfel de piese nu se gasesc in masinile de perpetuum mobile. Cat despre afirmatia ca toate masinile ar fi locomotive, este neclar cine a facut-o si cand, si este si mai greu de lamurit in cazul unei stiinte moarte. Exista desigur discutii intre experþi in latina despre cum se pronunta un cuvant acum2000 de ani, dar nu acesta este scopul nostru. De aceea vreau sa precizez ca obiectul termodinamicii nu sunt masinile de perpetuum mobile, ci locomotivele, si viceversa, in cazul teoriei PPM2 .



  2. CALCULUL INTEGRAL

    Ca o concluzie, nu se pot fundamenta teoretic PPM2 folosind concepte termodinamice. Cel mai simplu exemplu : in termodinamica nu exista molecule mai calde sau mai reci, ci numai grupuri numeroase de molecule calde sau reci. Datorita acestui lucru, termodinamica foloseºte calculul integral, graþie caruia o picatura asimetrica (BILÃ CU TEP) este redusa la o suma de cubulete mici sau discuri subtiri, deci la un obiect mult mai putin asimetric in esenta lui, comportandu-se din toate partile la fel. Aceasta reprezentare este infirmata in practica de catre cel putin, ceea ce este bine stiut, faptul ca electricitatea se scurge prin varfuri. Aici este sursa limitarii termodinamicii. Odihneasca-se in pace . :)



  3. MECANICA

    Nici mecanica nu sta mai bine in cazul picaturilor. In mecanica, chiar de la inceput, se spune clar : fortele sunt de doua feluri, punctuale SI distribuite. Cum actioneaza presiunea interioara a unei picaturi asupra suprafetei ei, punctual sau distribuit ? Insasi notiunea de suprafata nu este potrivita pentru folosit, aceasta suprafata avand un tep. Cuvantul eminamente gresit este SI. Suprafete SI puncte, in loc de suprafete CU puncte. Iata de ce nici conceptele mecanicii nu sunt bune la descris PPM2.



  4. CELEBRUL BUG AL STIINTEI POSTNEWTONIENE

    Dupa cum se vede, termodinamica si mecanica folosesc ca instrument calculul integral. Insa calculul integral nu se poate referi decat la suprafete lucioase, si nicidecum la picaturi (bile cu tep). De existenta acestui bug nu sunt responsabili nici profesorii, nici Ministerul Invatamantului, nici oamenii de stiinþa, nici insusi Newton. Insa in PPM2 picaturile sunt organizate fie paralel, alcatuind jonctiuni (sau brobonitoare) fie serie, alcatuind FIRUNCULI (termen de specialitate) care pot fi gasiti in mecanismele cu clichet. Iata ca este o stransa legatura intre pila Karpen si celebrul bug pomenit mai sus. Oricine, specialist in stiinta postNewtoniana, poate afirma cu mana pe inima ca nu-se-poate-masini-de-perpetuum-mobile fara sa greseasca, caci aceasta se bazeaza intim pe calculul integral, a carui obiect nu sunt piesele componente ale PPM2.



  5. AL DOILEA BUG CELEBRU AL STIINTEI POSTNEWTONIENE

    In afara bilelor-cu-tep, folosite la PPM2, stiintele care se bazeaza pe calculul integral nu iau in considerare TITIREZUL, sau DISCUL-CU-DOI-TEPI. Acest lucru nu permite intelegerea relatiei dintre forta centrifuga si antigravitatie, asemanatoare celei dintre campul electric si cel magnetic. Problema minimala poate fi formulata astfel : un inel este deasupra solului, fara viteza initiala, dar avand o miscare de rotatie proprie. Sa se descrie evolutia inelului. Raspuns corect : Dupa ce nu ajungem la o concluzie cu referentialele obisnuite, va trebui sa ne bazam pe stele fixe, ceea ce este destul de absurd. De fapt, daca inelul se invarte destul de repede, el va pluti fara sa cada, independent de stelele fixe. Raspunsul corect nu poate fi dat de o mecanica ce considera punctul material ca fiind elementul, ci doar de una ce considera elementar titirezul. O astfel de mecanica poate explica cum functioneaza Motoarele de OZN (MOZN).



  6. CLASIFICAREA STIINTELOR FIZICE FOLOSIND ALGEBRA SI TOPOLOGIA

    De indata ce am stabilit ca atomii pot avea diferite forme, neechivalente intre ele, ramane de analizat cate stiinte pot exista. Pot exista atatea stiinte cate GRUPURI DE ROTATIE distincte pot fi asociate atomului. Mai precis, grupuri Lie, caci trebuie sa fie infinite si continue. Obiectele din spatiu pot avea muchii, fete si varfuri. Presupunand ca ele sunt finite ca lungime (un atom plan ar taia universul in doua, fiind echivalent cu un punct pe o dreapta) ; presupunand de asemenea ca atomii sunt conecsi, (de pilda un tripunct se descompune la trei puncte) avem : 
       M___F___V______________________________________________
    
0   |   0   |   0   |   nu exista..................FILOZOFIE
    
0   |   0   |   1   |   punct, conjugat cu bila....NEWTON
    
0   |   1   |   0   |   bila.......................tot NEWTON
    
0   |   1   |   1   |   picatura...................teoria MPM2
    
0   |   1   |   2   |   titirez....................teoria MOZN
    
1   |   2   |   1   |   con = picatura.............teoria MPM2
    
etc |  etc  |  etc  |   cam aceleasi...............
    Se vede clar ca ori suntem intr-una din cele trei stiinte fizice, ori grupul de rotatie este finit (nefiind grup Lie) datorita clasificarii grupurilor Lie. Iata de ce clasificarea stiintelor data aici este completa.



  7. LIMITE PERSONALE

    Considerarea rolurilor a trei stiinte paralele : - cea a bilelor (stiinta postNewtoniana) - cea a picaturilor (teoria MPM2, expusa aici in linii largi) - cea a titirezelor (teoria MOZN) de fapt ma depaseste. Repulsia si teama (nu numai a mea) in fata pilei Karpen poate ca are un sens. Uneori as vrea ca masini de perpetuum mobile sa nu se poata, si lucrurile sa stea cumintele la locul lor, pe SFERA. Civilizatia noastra este a sferei. Noi insine suntem spermatozoizi umflati, deci Picaturi. Astfel, in pilele Karpen exista fiinte asemanatoare (la un nivel abstract) noua, iar gandul ca acolo este o forma de viata alternativa nu poate fi linistit.



  8. PUNEREA PROBLEMEI

    Problema minimala poate fi formulata astfel : un inel este deasupra solului, fara viteza initiala, dar avand o miscare de rotatie proprie.Sa se descrie evoluþia inelului.
    Raspuns corect : Dupa ce nu ajungem la o concluzie cu referentialele obisnuite, va trebui sa ne bazam pe stele fixe, ceea ce este destul de absurd. De fapt, daca inelul se invarte destul de repede, el va pluti fara sa cada, independent de stelele fixe.
    Raspunsul corect nu poate fi dat de o mecanica ce considera punctul material ca fiind elementul, ci doar de una ce considera elementar titirezul.



  9. CALCULUL VITEZEI DE PLUTIRE CU METODE POSTNEWTONIENE

    Sa presupunem intai ca inelul se roteºte in plan vertical.
    - Daca asociem un referential lui, pamantul de invarte foarte repede in jurul inelului, deci se vor indeparta.
    - Daca asociem referentialul planetei, inelul va cadea.
    - Daca asociem referantialul solidar cu axa inel-planeta, in centrul de greutate, inelul cade, ceea ce contrazice plutirea rachetelor care merg cu prima viteza cosmica, e clar toate aceste referentiale nu sunt inertiale si se contrazic intre ele.
    - Un alt referenþial bun pentru calcule ar fi cel cu stele fixe, are exista doar daca exista stele fixe care nu exista.Sa punem acum o galeata cu apa in locul inelului. Clar ca apa din galeata se "suie" pe pereti. Dar si moleculele planetei sunt legate de cele ale peretelui galetii, care astfel antreneaza doua lucruri :
    1) Suirea pe pereþi a apei din galeata.
    2) Respingerea planetei cu o anumita forta centrifuga.
    Se vede bine deja ca in problema cine-se-roteste-si-cine-nu au dreptate cei cu masa mai mare, de obicei. Dar daca cei cu masa mica se rotesc foarte repede, lucrurile pot sta altfel.



  10. REFERENTIALUL ENERGETIC

    Pentru a lamuri aceasta problema, ne vom situa intru-un referential numit energetic, care se construieºte astfel :
    - se ia axa centrelor de greutate pamant-inel
    - se ia centrul de greutate si se asociaza un referential- se considera acum un alt referential care se roteste fata de primul
    - obiectele sunt considerate fara rotatii proprii, dar suma energiilor de rotatie este aceeasi cu a primului.
    - apoi se calculeaza forþa de respingere in acest referential energetic.
    Calculele in referenþialul energetic corespund intru totul cu cele efectuate pentru sateliti, rachete, etc -la viteze de rotatie mici - deci nu contrazic in nici un fel calculele pentru obiecte orbitale. Diferentele apar pentru viteze de rotatie mari ale inelului. Altfel spus, energia de rotaþii proprii ale unui sistem de obiecte se constituie intr-un camp de expansiune. Acest mod de calcul nu contrazice modul de calcul al fizicienilor decat atunci cand apar rotatii foarte rapide.



  11. FORMULA ANTIGRAVITATIEI

    Un inel vertical va trebui sa se roteasca in jurul axei proprii cu prima viteza cosmica. De asemenea, daca acest inel se roteste in plan orizontal, fiecare particula a lui fiind tangenta la planeta cu prima viteza cosmica si iar nu va cadea. In final, am sa notez formula care da marimea fortei de antigravitatie :
    | E = F. r | ( formula antigravitatiei )
    unde
    E = energia rotaþiilor proprii
    r = distanþa la centrul de greutate a sistemului
    F = marimea antigravitatiei.



  12. ADAOS

    Intr-un laborator se afla o galeata cu apa si o scrumiera, care nu este in galeata. Galeata incepe sa se roteasca in jurul axei proprii.
    ATUNCI
    1) Apa din galeata afla acest lucru si incepe sa se suie pe pereþii galetii.
    2) Scrumiera afla si ea acest lucru si incepe sa se suie pe peretii laboratorului.
    COROLAR
    In problema inelului care se invarte in plan vertical deasupra solului, se intampla :
    1) materialul inelului simte o forta centrifuga tinzand sa se rupa.
    2) planeta simte o forþa antigravitationala, tinzand sa se departeze de inel,deci inelul pluteste, ca in motoarele de OZN.
    REMARCI
    In formula E = F.r care da masura fortei de antigravitatie, E se determina astfel : E = m.v.v/2, atentie insa, (sa zicem ca suntem in cazul galetii si scrumierei) trebuie duse undeva departe de planeta, se pune cantarul pe galeata si scrumiera pe cantar, caci daca cantarirea se face la suprafata planetei, m iese alterat si poate conduce la paradoxe de tip : iti amesteci zaharul din cafea si toate obiectele din camera se suie pe pereti.
    Spre deosebire de scumiera, apa din galeata este legata de galeata prin forte de natura electrica, nu gravidica . Actiunea acestor forte este de 10 la puterea 11 ori mai mare, de aceea efectul de ridicare la margine il acopera pe cel antigravidic, de strangere la mijoc.



    13.